|
A |
|
Se maruntesc de 2 ori cate 2 miini pline de plante. Se incing 500 de grame de untura de porc, ca si cum s-ar pune sintele la prajit...
Plantele se amesteca in aceasta grasime fierbinte, se lasa sa sfiriie scurt in tiagie, se amesteca in continuare, se trage tigaia de pe foc, se acopera si se lasa la rece peste noapte. A doua zi se incalzeste totul usor, se filtreaza preintr-o bucata de tifon, iar crema astfel obtinuta se introduce cit este calda in borcanele pregatite dinainte.
|
|
|
B |
|
Se prepară ca şi băile fitoterapeutice, dar în cantităţi mai mici de lichid.
|
|
|
Plantele respective sunt puse peste noapte la macerat in apa rece. Pentru 1 baie este nevoie de 1 galeata (6-8 litrii) plina cu plante proaspete sau de 200 grame de plante uscate...
A doua zi, cantitatea respectiva este incalzita, iar extractul este turnat in apa de baie. Durata baii – 20 minute. Inima trebuie sa stea in afara apei. Sa nu va stergeti dupa baie, ci sa va bagati in pat in halat sau prosop de baie ca sa transpirati timp de 1 ora.
|
|
|
Pentru 1 baie de sezut se iau numai ˝ galeata de plante proaspete sau aproximativ 100 de grame de plante uscate si se procedeaza ca la baia completa...
Apa trebuie sa ajunga deasupra rinichilor. Trebuie respectate indicatiile de la fiecare planta in parte!
Apa reincalzita a baii complete sau a celei de sezut poate fi folosita inca de 2 ori.
|
|
|
Sunt forme de utilizare a plantelor medicinale în uzul extern sub formă de băi.
Pentru a obţine un amestec de plante pentru băi (ceaiuri balneologice), plantele fragmentate se introduc într-un săculeţ din tifon dublu. După umectare, săculeţul cu plante se fierbe conform indicaţiei, 10-30 de minute, la foc domol, în 3-5 l apă care se pune apoi în cada de baie cu apă, la o temperatura potrivită.
|
|
|
C |
|
Prişniţele sau compresele
Sunt destinate uzului extern şi se obţin din diferite soluţii extractive apoase sau hidroalcoolice, cu care se îmbibă un tifon sau o bucată de pânză de bumbac curată. Cataplasma se aplică direct pe piele pentru a se obţine un efect revulsiv, emolient sau antiinflamator.
|
|
|
Se fierbe apa intr-o oala, se atarna deasupra o sita in care se introduc plante proaspete sau uscate si se acopera.
Dupa citva timp se iau plantele calde, muiate, se pun intr-o pinza cu tesatura rara si se aplica pe locul suferind. Totul este acoperit apoi cu un postav de lina si legat strins cu mai multe cirpe. N-are voie sa apara nici un fel de senzatie de rece. Foarte eficiente sunt compresele cu aburi de coada-calului. Compresele cu aburi sunt lasate sa-si faca efectul timp de 2 ore sau chiar peste noapte.
|
|
|
In functie de dimensiunile locului suferind, se ia o bucata mai mare sau mai mica de vata sau celofibra, se umezeste cu bitter suedez si se aplica pe portiunea bolnava, care a fost unsa inainte in mod obligatoriu cu untura de porc sau pomada de filimica, pentru ca alcoolul sa nu traga grasimea din piele...
Se poate pune deasupra o bucata ceva mai mare de plastic, pentru a menaja lnejeria, iar abia apoi se leaga o cirpa calda, eventual o fasa. Compresa este lasata sa actioneze 2-4 ore in functie de boala sau de modul in care este suportata. Daca pacientul suporta, compresa poate fi tinuta chiar intraga noapte. Dupa indepartarea ei, pielea se pudreaza. Daca apar totusi iritari ale pielii la persoanele mai sensibile, atunci compresele trebuie folosite timp mai scurt si scoase din cind in cind. Persoanele alergice nu trebuie sa utilizeze plasticul, ci vor lega direct cirpele peste bucata de vata sau celofibra. Sa nu se uite in nici un caz ungerea pielii cu grasime inainte de aplicarea compresei! Daca apar mincarimi, ungeti locul cu pomada de filimica.
Cu aceste comprese nu este obligatoriu sa stati la pat; daca sunt bine fixate, se poate sedea sau chiar umbla cu ele prin casa.
|
|
|
D |
|
Este soluţia extractivă apoasă obţinută la cald din materia primă vegetală fragmentată...
ce a fost umectată cu 3 părţi de apă, menţinută la fierbere cu o cantitate de apă prescrisă , timp de 30 de minute, la foc domol sau pe o baie de apă în clocot. Soluţia extractivă apoasă astfel obţinută se filtrează fierbinte, apoi peste plante se mai adaugă o cantitate de apă fierbinte pentru a completa pierderile prin evaporare.
|
|
|
E |
|
Unele plante medicinale (de exemplu casul-popii, viscul sau obligeana) n-au voie sa fie oparite, intrucit si-ar pierde forta curativa prin actiunea caldurii.
Un ceai din aceste plane se obtine prin extract rece (numit si mecerat). Cantitatea indicata la fiecare planta in parte se lasa in apa rece la mecerat 8-12 ore (in general peste noapte), apoi meceratul se incalzeste doar usor (pina la temperatura buna de baut), iar ratia pentru o zi se pastreaza intr-un termos care a fost clatit in prealabil cu utilizare a plantelor medicinale; Plantele se lasa peste noapte la rece, in jumatate din cantitatea de apa indicata, iar dimineata se stracoara. Plantele ramase se oparesc acum cu cealalta jumatate a cantitatii de apa (fierbinte) si se stracoara din nou. Se amesteca extractul rece (meceratul) si infuzia. Prin aceasta preparare a ceaiului se obtin substantele active care sunt solubile fie numai in apa rece, fie numai in cea fierbinte.
|
|
|
I |
|
Se taie plantele proaspete si se pun intr-un vas de sticla sau alt recipient nemetalic. Se fierbe apa, se trage de pe foc si se toarna peste plantele pregatite.
Plantele proaspete nu se lasa sa stea in vas – pentru ca ceaiul sa „traga” – decat foarte scurt timp (ajunge ˝ minut)! Ceaiul trebuie sa fie foarte deschis la culoare: galben deschis sau verde deschis. Plantele uscate se lasa sa stea ceva mai mult timp (repaus: 1-2 minute). Un ceai astfel preaprat este mult mai sanatos si mai placut ochilor.
Radacinile se introduc in cantitatea de apa rece indicata, se pun sa dea cateva clocote si se lasa sa stea 3 minute.
Ratia de ceai pentru o zi se introduce intr-un termos si se bea din cand in cand cate 1 inghititura pe parcursul intregii zile, corespunzator indicatiei. In general se pune 1 lingurita (cu varf) de plante la Ľ litru de apa (=1 ceasca), altfel conform indicatiei de la fiecare planta in parte.
|
|
|
M |
|
este soluţia extractivă apoasă cea mai simplă obţinută din plante la temperatura mediului ambiant...
Materia primă vegetală fragmentată sau întreagă se menţine în contact cu cantitatea de apă potabila prescrisă un timp de 1-12 ore, agitând din când în când. Se filtrează prin tifon şi se administrează în aceeaşi zi.
|
|
|
S |
|
Sucurile proaspete de plante se iau sub forma de picaturi sau se folosesc pentru tamponarea zonelor bolnave de pe corp.
Se obtin cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic care marunteste plantele, presindu-le in acelasi timp. Sucurile ar trebui facute proaspete in fiecare zi. Totusi, introduse in sticlute si bine astupate, pot tine cateva luni daca sunt pastrate la frigider.
|
|
|
T |
|
Tulpinile si frunzele se zdrobesc pe un fund de lemn cu ajutorul unui sucitor de taietei pana se formeaza un terci.
Aceasta se intinde pe o panza care se aplica pe portiunea bolnava, se leaga cu o bucata de carpa si se mentine cald. Aceasta compresa cu terci se poate pastra si peste noapte.
|
|
|
Tincturile sunt tot extracte obtinute de data aceasta din rachiu de secara sau de fructe de 38-40%.
O sticla sau alt recipient ce poate fi astupat se umple cu respectivele plante pana la gat, fara a se indesa, iar deasupra se toarna rachiu de fructe sau de secara. Sticla este lasat sa stea, bine inchisa, la loc calduros, (cca. 20 grade) 14 zile sau chiar mai mult, timp in care se agita des, apoi se strecoara, iar ceea ce ramine se stoarce bine. Uz intern: amestecate cu ceai, tincturile se iau sub forma de picaturi; uz extern: frectii sau comprese.
|
|
|
U |
|
Florile sau plantele se baga fara a se indesa intr-o sticla pina la gat si se toarna deasupra ulei de masline presate la rece...
... in asa fel incit uleiul sa acopere plantele cu un strat gros de 2 degete. Se lasa 14 zile la soare sau in apropierea masinii de gatit.
|
|